Ordinul nr. 961/2016 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare publice şi private, tehnicii de lucru şi interpretare pentru testele de evaluare a eficienţei procedurii de curăţenie şi dezinfecţie, procedurilor recomandate pentru dezinfecţia mâinilor, în funcţie de nivelul de risc, metodelor de aplicare a dezinfectantelor chimice în funcţie de suportul care urmează să fie tratat şi a metodelor de evaluare a derulării şi eficienţei procesului de sterilizare

Văzând Referatul de aprobare nr. 3.024 din 19 august 2016 întocmit de Direcţia generală de asistenţă medicală şi sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii,

având în vedere prevederile art. 8 alin. (1) lit. a) şi art. 166 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare publice şi private, prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă tehnica de lucru şi interpretare pentru testele de evaluare a eficienţei procedurii de curăţenie şi dezinfecţie, prevăzută în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

Art. 3. - Se aprobă procedurile recomandate pentru dezinfecţia mâinilor, în funcţie de nivelul de risc, prevăzute în anexa nr. 3 la prezentul ordin.

Art. 4. - Se aprobă metodele de aplicare a dezinfectantelor chimice în funcţie de suportul care urmează să fie tratat, prevăzute în anexa nr. 4 la prezentul ordin.

Art. 5. - Se aprobă metodele de evaluare a derulării şi eficienţei procesului de sterilizare, prevăzute în anexa nr. 5 la prezentul ordin.

Art. 6. - (1) Lista substanţelor chimice active permise în produsele biocide cu acţiune dezinfectantă în Comunitatea Europeană este prevăzută în Regulamentul delegat (UE) nr. 1.062/2014 al Comisiei din 4 august 2014 privind programul de lucru pentru examinarea sistematică a tuturor substanţelor active existente conţinute de produsele biocide, menţionat în Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului.

(2) Ministerul Sănătăţii afişează lista prevăzută la alin. (1) pe site-ul propriu şi o actualizează periodic, în funcţie de actele normative europene în domeniu.

Art. 7. - (1) Produsele biocide tip 1 şi 2 (antiseptice şi dezinfectante chimice) utilizate în unităţile sanitare trebuie să prezinte efect bactericid, fungicid, micobactericid, virulicid şi sporicid, în funcţie de scopul utilizării.

(2) În vederea procurării produselor de curăţenie şi dezinfecţie pentru activitatea proprie, toate unităţile sanitare publice şi private, indiferent de subordonare, sunt obligate să solicite avizul Comisiei Naţionale de Produse Biocide şi rezultatele de laborator care au demonstrat eficacitatea acestora şi în baza cărora a fost emis avizul.

(3) Pentru dezinfectantele încadrate ca dispozitive medicale, toate unităţile sanitare publice şi private, indiferent de subordonare, trebuie să solicite atât certificatul de marcaj CE, cu încadrarea în categoria dispozitiv medical în conformitate cu Directiva 93/42/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele medicale, transpusă prin Hotărârea Guvernului nr. 54/2009 privind condiţiile introducerii pe piaţă a dispozitivelor medicale, cu modificările ulterioare, cât şi recomandările producătorului cu privire la eficacitatea produsului şi indicaţiile de utilizare.

Art. 8. - (1) Testarea eficacităţii procedurilor de curăţenie şi dezinfecţie efectuate în cadrul unităţilor sanitare publice şi private, indiferent de subordonarea acestora, se realizează conform anexei nr. 2 la prezentul ordin.

(2) Frecvenţa efectuării testelor de autocontrol în unităţile sanitare este stabilită în Planul anual de prevenire, supraveghere şi limitare a infecţiilor asociate îngrijirilor medicale, elaborat de către serviciul/compartimentul sau medicul responsabil pentru prevenirea infecţiilor asociate asistenţei medicale şi aprobat de comitetul director al unităţii sanitare.

(3) Frecvenţa efectuării testelor de autocontrol în unităţile sanitare trebuie să ţină cont de:

a) zonele de risc identificate pe harta riscurilor;

b) circulaţia germenilor în unitatea sanitară;

c) rezultatele screeningului pacienţilor.

(4) În afara testărilor efectuate în conformitate cu planul anual de prevenire, supraveghere şi limitare a infecţiilor asociate îngrijirilor medicale, se vor efectua teste de autocontrol ori de câte ori situaţia epidemiologică o impune.

(5) Interpretarea rezultatelor testelor de autocontrol se realizează de către personalul serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, în colaborare cu şeful laboratorului/compartimentului de microbiologie din cadrul laboratorului de analize clinice al unităţii sanitare sau al laboratorului extern contractat.

Art. 9. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 261/2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 21 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 10. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 11. - Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi unităţile sanitare publice şi private de pe teritoriul României vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 12. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.


	Ministrul sănătăţii, Vlad Vasile Voiculescu

Bucureşti, 19 august 2016.

NORME TEHNICE
privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare publice şi private

TEHNICA DE LUCRU ŞI INTERPRETARE
pentru testele de evaluare a eficienţei procedurii de curăţenie şi dezinfecţie

Teste de autocontrol = teste efectuate de o unitate sanitară în vederea cunoaşterii circulaţiei germenilor patogeni în mediul spitalicesc şi a evaluării eficienţei procedurilor de curăţenie şi dezinfecţie cu scopul prevenirii apariţiei infecţiilor asociate îngrijirilor medicale. Acestea cuprind:

Teste de sterilitate = teste efectuate pentru controlul sterilităţii a instrumentarului şi altor materiale sanitare prin proceduri de sterilizare fizică şi chimică;

Teste de aeromicrofloră = teste efectuate pentru controlul gradului de încărcare a aerului cu floră microbiană atmosferică în zonele de risc;

Teste de sanitaţie = teste de verificare a eficienţei curăţeniei şi dezinfecţiei suprafeţelor şi altor materiale (de exemplu, lenjerie) efectuate în cadrul unităţii sanitare.

II. Recoltarea şi pregătirea probelor primare

1. Controlul sterilităţii

a) Se constată în mod indirect efectul sterilizării prin cercetarea florei microbiene de pe obiectele care au fost supuse sterilizării, fie prin însămânţarea directă a suprafeţei obiectului pe mediul de cultură, fie a produsului de spălare şi ştergere.

b) Se va folosi bulion simplu în recipiente sterile, bulion thioglicolat sau tampoane sterile în care s-a pus în laborator 1 ml de ser fiziologic în condiţii de sterilitate.

c) Toate materialele care pot fi luate ca atare (ace de seringă, ace de sutură, ace de stomatologie, agrafe, aţă chirurgicală, comprese mici etc.) vor fi însămânţate pe mediile de cultură în condiţii de asepsie.

d) Obiectele sterile mari, inventar moale sau instrumentar vor fi şterse de 2-3 ori cu un tampon steril umezit în ser fiziologic, ce va fi reînsămânţat în laborator în bulion simplu.

e) Apa sterilă va fi însămânţată direct într-un recipient cu bulion după o prealabilă flambare a robinetului şi lăsarea apei să curgă timp de aproximativ 5 minute.

f) Aţa de sutură, catgut şi comprese vor fi însămânţate şi în bulion thioglicolat.

g) Se inscripţionează recipientul cu numărul probei, locul de recoltă, apoi proba se înregistrează în procesul-verbal de recoltare.

2. Controlul aeromicroflorei

a) Se va determina flora microbiană atmosferică din acele încăperi unde riscurile de colonizare/infectare pentru asistaţi ar putea fi mai mare: săli de operaţii, săli de pansamente, săli de naşteri, saloane de prematuri etc.

b) Se foloseşte metoda sedimentării Koch sau o metodă volumetrică cu ajutorul aparaturii necesare dedicate conform standardului indicat de producător.

c) Pentru metoda sedimentării - pentru fiecare încăpere se vor folosi 2 grupe de plăci Petri a câte 10 cm diametru, fiecare grupă cuprinzând câte o placă de geloză simplă şi o placă de geloză sânge, ambele plăci cu medii fără lichid de condensare.

d) Un grup de plăci se va expune în mijlocul încăperii pe o masă/la înălţimea unei mese (la 60-100 cm de pardoseală), al doilea grup va fi expus într-un colţ al încăperii la înălţimea unei mese (la 60-100 cm de pardoseală). Numărul de plăci necesare se calculează în funcţie de volumul încăperii.

e) Expunerea se va face prin ridicarea capacului cutiilor Petri şi aşezarea capacelor cu deschiderea în jos alături de cutiile Petri cu mediile selectate.

f) Timpul de expunere va fi strict cronometrat din momentul ridicării capacelor de la plăcile Petri cu medii, acestea urmând să fie lăsate deschise 10 minute.

3. Controlul suprafeţelor şi inventarului moale

a) Se vor lua probe de pe suprafeţele care sunt considerate curate şi dezinfectate.

b) Dacă pentru suprafeţele respective a fost utilizat recent un dezinfectant, recoltarea va fi efectuată numai după expirarea timpului de contact.

c) Se foloseşte tampon steril umezit în 1 ml ser fiziologic steril cu care se şterge o suprafaţă de 25 cm pătraţi prin trecerea tamponului de 2-3 ori în sensuri diferite pe toată suprafaţa celor 25 cm pătraţi şi se va imersa tamponul în 1 ml ser fiziologic din recipient, agitându-se puternic pentru omogenizarea concentraţiei microbiene.

III. Tehnica executării analizei, calculul şi interpretarea rezultatelor

A. Pentru controlul bacteriologic al probelor de pe tegumente

1. Prelucrarea probelor se va face în minimum de timp de la recoltare pentru a preveni uscarea lor.

2. În fiecare tampon se repartizează 9 ml ser fiziologic, se agită bine pentru omogenizare (diluţie 1/10).

3. Se depune câte 0,1 ml din suspensia de 1/10 în centrul unei plăci de geloză sânge şi mediu lactozat cu suprafaţa bine uscată, apoi se dispersează uniform inoculul cu ansa sterilă.

4. Se pot face din diluţia de 1/10 alte diluţii seriale 1/100, 1/1000 etc. şi se procedează ca la diluţia 1/10.

5. Se incubează 24-48 de ore plăcile la termostat, la 37C.

6. Se identifică germenii conform procedurilor de laborator specifice.

7. Se numără coloniile de pe placă folosind următoarea formulă:

X = N x D/volumul însămânţat,

X = nr. colonii ( UFC )/mL;

N = nr. colonii/placă;

D = inversul diluţiei.

8. Plăcile cu un număr mai mare de 300 colonii/placă vor fi raportate ca atare.

9. Se raportează unităţi formatoare de colonii pe probă.

10. Se raportează:

a) prezenţa Escherichia;

b) prezenţa Proteus;

c) prezenţa Staphylococcus aureus;

d) prezenţa Pseudomonas spp.;

e) prezenţa Klebsiella spp.;

f) prezenţa Acintotobacter;

g) prezenţa Enterococcus rezistent la vancomicină.

Interpretare: Se consideră o mână curată aceea la care:

a) încărcătura microbiană nu este mai mare de 100 UFC/ml pentru personalul îngrijitor şi infirmiere;

b) încărcătura microbiană nu este mai mare de 40 UFC/ml pentru personalul mediu şi medical;

c) încărcătura microbiană nu este mai mare de 10 UFC/ml pentru personalul care trebuie să efectueze intervenţii aseptice;

d) nu trebuie să conţină germeni patogeni;

e) la germenii patogeni izolaţi se va efectua, la cererea departamentului SPIAAM, testarea rezistenţei la antibiotice.

B. Pentru controlul bacteriologic al sterilităţii:

1. tuburile cu bulion nutritiv se incubează 3-5 zile la termostat la 37C;

2. se raportează microorganismul/microorganismele identificate.

Interpretare: Se consideră probă conformă proba sterilă, fără prezenţa germenilor de orice tip.

C. Pentru controlul bacteriologic al aeromicroflorei:

1. plăcile se vor incuba 24-48 de ore la termostat la 37C;

2. se numără coloniile crescute pe suprafaţa gelozei simple după 48 de ore şi numărul total de colonii hemolitice crescute pe suprafaţa gelozei sânge după 24 de ore;

3. raportarea la mc de aer se face prin aplicarea formulei lui Omelianski:

N x 10000/S x K = număr germeni/mc aer,

a) N = număr de colonii de pe suprafaţa plăcii Petri;

b) S = suprafaţa plăcii Petri în cmp (63,5 cm2);

c) K = coeficientul timpului de expunere k = 1 pentru 5 minute, k = 2 pentru 10 minute, k = 3 pentru 15 minute;

a) numărul total de germeni/m³ aer;

b) numărul total de germeni hemolitici/m³ aer.

a) Numărul total de germeni/m³ aer nu trebuie să depăşească 500-1500 după gradul de activitate din încăpere, începutul sau sfârşitul zilei de lucru.

b) În sălile de operaţii (în timpul lucrului), în saloanele de nou- născuţi şi sugari se admit maximum 300 germeni/m³ aer, cu absenţa florei hemolitice.

D. Pentru controlul bacteriologic al suprafeţelor şi inventarului moale:

1. se adaugă 9 ml ser fiziologic peste tamponul iniţial şi se agită energic - diluţie 1/10;

2. se mai face încă o diluţie zecimală seriată cu 9 ml ser fiziologic - diluţie 1/100;

3. se dispersează 0,1 ml din fiecare diluţie pe câte o placă de geloză sânge şi mediu lactozat şi se incubează 24-48 de ore la termostat la 37C;

4. se numără coloniile de pe fiecare placă şi se aplică formula de mai jos:

N1 x D1 x cantitatea dispersat./25 cm² + N2 x D2 x cantitatea dispersată/25 cm² = nr. germeni/cm²,

N1, N2 - numărul de germeni de pe fiecare placă de geloză sânge;

D1, D2 - diluţiile folosite pentru fiecare placă Petri;

a) numărul de germeni/cm² de suprafaţa ştearsă;

b) prezenţa oricăror germeni patogeni identificaţi.

Interpretare: Se consideră curată o suprafaţă/un material moale pe care se dezvoltă sub 5 colonii/cmp şi nu sunt prezenţi germeni patogeni.

PROCEDURILE RECOMANDATE
pentru dezinfecţia mâinilor, în funcţie de nivelul de risc


Nivelul de risc	Proceduri aplicate	Indicaţii
Minim	- spălarea simplă igienică a mâinilor cu apă şi săpun lichid	- când mâinile sunt vizibil murdare - la începutul şi la sfârşitul programului de lucru - înainte şi după utilizarea mănuşilor (sterile sau nesterile) - înainte şi după activităţile de curăţare - înainte şi după contactul cu pacienţii - după utilizarea grupului sanitar (WC)
Intermediar	- spălare cu apă şi săpun lichid, urmată de dezinfecţia igienică a mâinilor prin frecare cu un antiseptic, de regulă pe bază de alcooli sau - dezinfecţia igienică a mâinilor prin spălare cu apă şi săpun antiseptic	- după contactul cu un pacient septic izolat - înainte de realizarea unei proceduri invazive - după orice contact accidental cu sângele sau cu alte lichide biologice - după contactul cu un pacient infectat şi/sau cu obiectele din salonul acestuia - după toate manevrele potenţial contaminante - înainte de contactul cu un pacient izolat profilactic - înaintea manipulării dispozitivelor intravasculare, tuburilor de dren pleurale sau similare - între manevrele efectuate succesiv la acelaşi pacient - înainte şi după îngrijirea plăgilor
Înalt	- dezinfecţia chirurgicală a mâinilor prin frecare cu antiseptic pe bază de alcooli, după spălarea prealabilă cu apă sterilă şi săpun antiseptic	- înainte de toate intervenţiile chirurgicale, obstetricale - înaintea tuturor manevrelor care necesită o asepsie de tip chirurgical

METODELE
de aplicare a dezinfectantelor chimice în funcţie de suportul care urmează să fie tratat


Suportul de tratat	Metoda de aplicare	Observaţii
Suprafeţe
Pavimente (mozaic, ciment, linoleum, lemn etc.)	Ştergere	Curăţare riguroasă, apoi dezinfecţie (ce poate fi de nivel scăzut, mediu sau înalt, în cazul prezenţei produselor biologice)
Pereţi (faianţă, tapet lavabil, uleiaţi etc.), uşi, ferestre (tocărie)	Ştergere Pulverizare*)	Se insistă asupra curăţării părţilor superioare ale pervazurilor şi a altor suprafeţe orizontale, precum şi ale colţurilor, urmată de dezinfecţie (ce poate fi de nivel scăzut, mediu sau înalt, în cazul prezenţei produselor biologice).
Mobilier, inclusiv paturi şi noptiere (din lemn, metal, plastic)	Ştergere Pulverizare*)	Curăţare riguroasă şi dezinfecţie de nivel scăzut sau mediu a suprafeţelor orizontale (partea superioară a dulapurilor, a rafturilor etc.)
Mese de operaţie, mese instrumentar, suprafeţe pentru pregătirea tratamentului, suprafeţe pentru depozitarea temporară a produselor patologice recoltate, lămpi scialitice, mese de înfăşat, mese de lucru în laborator	Ştergere Pulverizare*)	Dezinfecţie de nivel înalt, curăţare riguroasă, dezinfecţie de nivel înalt
Muşamale din cauciuc sau plastic, colac din cauciuc etc.	Ştergere Imersie	Dezinfecţie de nivel mediu, apoi curăţare
Cărucioare, tărgi	Ştergere	Curăţare, dezinfecţie de nivel mediu sau înalt În funcţie de prezenţa produselor biologice de la pacienţi, întâi se realizează dezinfecţia de nivel înalt, apoi curăţare, dezinfecţie de nivel înalt.
Obiecte sanitare, recipiente de colectare, materiale de curăţare
Băi, băiţe pentru copii, chiuvete, bazine de spălare	Ştergere	Curăţare, dezinfecţie de nivel mediu sau înalt
Ploşti, oliţe, urinare	Imersie Maşini automate	Dezinfecţie de nivel mediu, curăţare, dezinfecţie de nivel înalt Se păstrează uscate în locuri special destinate. În cazul maşinilor automate se urmează instrucţiunile producătorului.
Grupuri sanitare (WC, bazine, scaune WC, pisoare), grătare din lemn sau plastic pentru băi şi duşuri	Ştergere	Curăţare, dezinfecţie de nivel mediu
Sifoane de pardoseală, sifoane de scurgere	Se toarnă un produs dezinfectant de nivel scăzut.	Dezinfecţie de nivel scăzut
Găleţi pentru curăţare, ustensile pentru curăţare (perii, mop, teu, lavete, cârpe etc.)	Spălare	Curăţare, dezinfecţie de nivel scăzut În cazul contactului cu produse biologice, întâi dezinfecţie de nivel mediu sau scăzut, apoi curăţare şi dezinfecţie de nivel scăzut.
Recipiente pentru colectarea deşeurilor menajere, pubele	Spălare	Curăţare, dezinfecţie de nivel scăzut
Lenjerie şi echipamente de protecţie
Lenjerie contaminată (murdărită cu excremente, produse patologice şi lenjerie care provine de la bolnavi contagioşi)	Imersie	Dezinfecţie de nivel mediu Se pot folosi maşini de spălat automate cu program de dezinfecţie inclus; necesită predezinfecţie iniţială înaltă şi dezinfecţie finală de nivel mediu.
Alte categorii		Spălare la maşini automate cu ciclu termic de dezinfecţie sau fierbere
Echipament de protecţie şi de lucru din material textil	Imersie	Curăţare, dezinfecţie de nivel scăzut sau înalt, pentru cel contaminat cu produse biologice
Şorţuri impermeabile din cauciuc şi plastic	Ştergere	Dezinfecţie de nivel mediu, curăţare urmată de dezinfecţie de nivel mediu
Zone de preparare şi distribuire alimente
Veselă, tacâmuri, alte ustensile de consum, echipamente	Imersie sau ştergere	Curăţare, dezinfecţie de nivel mediu, clătire Pentru dezinfecţie se utilizează un produs biocid care se încadrează în tipul de produs 4. Acestea pot fi procesate şi în maşini automate.
Suprafeţe (pavimente, pereţi, mese)	Ştergere Pulverizare*)	Curăţare, dezinfecţie de nivel mediu, clătire Pentru dezinfecţie se utilizează un produs biocid care se încadrează în tipul de produs 2.
Instrumentar, echipamente Nu se utilizează detergenţii casnici, anionici pentru curăţarea instrumentarului, echipamentelor. La curăţare se utilizează numai detergenţi special destinaţi, inclusiv detergenţi enzimatici urmaţi de dezinfectanţi de nivel înalt. Dacă se utilizează dezinfectanţi de nivel înalt cu efect de curăţare nu se mai folosesc detergenţii enzimatici, curăţarea şi dezinfecţia având loc simultan şi complet.
Procesarea suporturilor (instrumentar, echipamente) critice	Imersie Maşini automate	Dezinfecţie cel puţin de nivel mediu şi curăţare urmată de sterilizare Dezinfecţie cel puţin de nivel mediu, curăţare urmată de dezinfecţie de tip înalt (pentru instrumentarul care nu suportă sterilizarea prin căldură) sau sterilizare cu plasmă Procesarea automată se va efectua în funcţie de recomandările producătorului.
Procesarea suporturilor (suprafeţe, instrumentar, echipamente) semicritice	Imersie Ştergere pentru suprafeţe	Dezinfecţie de nivel mediu, curăţare sau urmată de dezinfecţie de tip înalt sau sterilizare cu plasmă, după caz
Termometre (orale, rectale)	Imersie Ştergere	Dezinfecţie de nivel mediu, curăţare, clătire A nu se amesteca în timpul procesării termometrele orale cu cele rectale.
Incubatoare, izolete, măşti de oxigen	Ştergere	Curăţare, urmată de dezinfecţie de nivel înalt
Barbotoare În funcţie de materialul din care sunt fabricate, componentele vor fi curăţate, dezinfectate cel puţin de nivel mediu şi sterilizate în conformitate cu natura lor şi recomandările producătorului. Barbotoarele sunt utilizate per pacient pe durata internării acestuia; se interzice menţinerea barbotorului conectat după externarea pacientului, se interzice reutilizarea la alt pacient fără dezinfecţie/sterilizare.
Cazarmament Folosirea dezinfectantelor special destinate, de nivel mediu, iar pentru obiectele care provin de la bolnavii cu tuberculoză pulmonară, în spaţii special amenajate, a dezinfectantelor de nivel înalt, în absenţa pacienţilor. Reglementările privind lenjeria se regăsesc în Normele privind serviciile de spălătorie pentru unităţile medicale, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.025/2000**)
Saltele, huse pentru saltele, perne, pături, halate din molton, îmbrăcăminte	Pulverizare*)	În spaţii etanşeizate şi în funcţie de: - temperatură; - umiditate relativă; - timpul de expunere.
	Vaporizare	Cameră specială
	Vaporizare	În saloane şi alte spaţii de cazare şi în funcţie de: - temperatură; - umiditate relativă; - timpul de expunere. Doar în cazuri speciale (eliminatori de BK)
Spaţii închise Folosirea dezinfectantelor special destinate dezinfecţiei aerului, de nivel înalt, lipsite de toxicitate; se interzice utilizarea aldehidelor de orice natură, cu excepţia dezinfecţiei terminale în cazul bolnavilor eliminatori de BK
Săli de operaţie, săli de naştere, saloane, cabinete	Pulverizare*)	În spaţii etanşe şi în funcţie de: - temperatură; - umiditate relativă; - timpul de expunere.
Săli de operaţie, săli de naştere, saloane, cabinete	Vaporizare/Aerosolizare	Aparatura electronică şi de respiraţie este protejată sau scoasă din spaţiul în care se face dezinfecţia.
Diverse
Jucării din plastic, cauciuc sau lemn, jucării din material textil	Spălare Ştergere Pulverizare*)	Curăţare şi dezinfecţie de nivel înalt sau mediu Atenţie clătire!
Telefoane	Ştergere	Curăţare şi dezinfecţie de nivel scăzut, mediu
Ambulanţe, mijloace auto	Pulverizare*) Ştergere	Curăţare şi dezinfecţie de nivel mediu sau înalt

*) În cazul în care dezinfectantul se aplică prin pulverizare se va utiliza cantitatea specificată în aviz pentru a fi utilizată pentru un m² sau un m³ la timpii recomandaţi.

**) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.025/2000 pentru aprobarea Normelor privind serviciile de spălătorie pentru unităţile medicale nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

METODE DE EVALUARE
a derulării şi eficienţei procesului de sterilizare

I. Indicatori fizico-chimici

1. Indicatorii fizico-chimici pentru controlul sterilizării se prezintă în mai multe forme: bandelete, bandă adezivă cu indicatori, pungi cu markeri de culoare şi etichete indicatoare.

2. Indicatorii fizico-chimici se plasează în fiecare pachet/casoletă şi se verifică la deschiderea fiecărui pachet sterilizat.

3. Se vor verifica indicatorii de eficienţă ai sterilizării:

a) virarea culorii la benzile adezive cu indicator fizico-chimic;

b) virarea culorii la indicatorii fizico-chimici "integratori"; se poate verifica pentru materialele ambalate în pungi hârtie plastic prin transparenţa plasticului. Pentru materialele ambalate în cutii metalice, verificarea se face de către utilizatori, la deschiderea acestora. În situaţia în care virajul nu s-a realizat, materialul se consideră nesterilizat şi nu se utilizează.

Simpla virare a indicatorului fizico-chimic nu garantează o sterilizare corectă, folosirea acestui indicator nefiind suficientă pentru un control eficient al sterilizării.

4. În registrul de evidenţă a sterilizării se notează: data şi numărul aparatului de sterilizare (atunci când sunt mai multe), conţinutul pachetelor din şarjă şi numărul lor, numărul şarjei, temperatura şi presiunea la care s-a efectuat sterilizarea, ora de începere şi de încheiere a ciclului (durata), rezultatele indicatorilor fizico-chimici, semnătura persoanei responsabile cu sterilizarea şi care eliberează materialul steril; în situaţia în care se efectuează înregistrarea automată se ataşează diagrama ciclului de sterilizare, observaţii, data la care s-au efectuat întreţinerea şi verificarea aparatului.

5. Registrele de evidenţă a sterilizării, alături de indicatorii fizico-chimici corespunzători fiecărei şarje de sterilizare, se păstrează pe fiecare secţie unde se efectuează procedura de sterilizare minimum 6 luni. Atât registrele, cât şi indicatorii sunt verificaţi periodic de către serviciul de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale.

6. Orice neconformitate a testelor fizico-chimice se anunţă imediat la serviciul de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale.

II. Testul de verificare a penetrării aburului

1. Testul de verificare a penetrării aburului, respectiv testul Bowie & Dick, pentru autoclavă este obligatoriu a se folosi la sterilizarea la autoclav, alături de indicatorii fizico-chimici şi biologici.

2. Pachetul-test de unică folosinţă, Bowie & Dick, este un test foarte sensibil folosit pentru evidenţierea aerului rezidual periculos sau a gazelor inerte din camera de sterilizare, aerul rezidual sau gazele inerte putând periclita procesul de sterilizare.

3. Cerneala indicatoare îşi schimbă culoarea din albastru în verde închis spre negru, atunci când este expusă anumitor parametri de sterilizare. Schimbarea culorii este completă şi uniformă.

4. Corectitudinea evacuării aerului, precum şi asigurarea cantităţii corespunzătoare a aburului (concentraţie non-critică a gazelor inerte) se poate aprecia astfel:

a) Controlul de rutină se începe printr-un test de vid, urmat de un ciclu de încălzire. Astfel, sterilizatorul este pregătit pentru a începe testul Bowie & Dick.

b) Se plasează pachetul de testare (fără a fi desfăcut) orizontal, în treimea de jos a camerei, de exemplu pe platforma inferioară a sistemului de încărcare sau în zona superioară scurgerii. Numai pachetul-test Bowie & Dick trebuie plasat în cameră.

c) Se porneşte ciclul-test Bowie & Dick la 134C valoare nominală (134C efectiv, până la max. 138 C) pentru 3,0 până la 3,5 min. Pachetul-test de unică folosinţă trebuie îndepărtat imediat la sfârşitul ciclului. Se îndepărtează hârtia indicatoare şi se examinează rezultatul.

d) Pentru a citi rezultatul, se plasează hârtia indicatoare pe o suprafaţă strălucitoare.

Nu se plasează hârtia indicatoare în faţa unei surse de lumină. Se compară zona exterioară a hârtiei cu cea din centru. Evacuarea suficientă a aerului/gazelor inerte va arăta o schimbare a culorii uniforme, din albastru în verde foarte închis. Evacuarea insuficientă a aerului/gazelor inerte va conduce la o schimbare neuniformă a culorii.

5. Pentru documentare se păstrează hârtia folosită pentru test la loc întunecos.

6. Registrele de evidenţă a testului Bowie & Dick şi testele Bowie & Dick se păstrează pe fiecare secţie unde se efectuează procedura de sterilizare la autoclavă minimum 6 luni. Atât registrele, cât şi testele sunt verificate periodic de către serviciul de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale.

7. Orice neconformitate a testelor Bowie & Dick se anunţă imediat la serviciul de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale.

III. Indicatori biologici

1. Indicatorii biologici constau în teste biologice pentru controlul eficacităţii sterilizării care conţin spori din familia Bacillus stearothermophilus, de exemplu Geobacillus stearothermophilus (ATCC 7953) şi Bacillus Atrophaeus (ATCC 9372), care se prezintă sub formă de:

a) fiole de plastic termorezistent ce au în interior un strip impregnat cu Geobacillus stearothermophilus (ATCC 7953) pentru sterilizarea la autoclavă;

b) fiole de plastic care au în interior un strip impregnat cu Geobacillus stearothermophilus (ATCC 7953) pentru sterilizarea cu plasmă;

c) strip impregnat cu Bacillus Atrophaeus (ATCC 9372) pentru sterilizarea cu aer cald (etuvă, pupinel).

2. Efectuarea controlului bacteriologic al sterilizării la autoclavă şi plasmă se efectuează după cum urmează:

a) Se utilizează indicator biologic cu Geobacillus stearothermophilus (ATCC 7953) pentru controlul eficacităţii sterilizării. Acest indicator poate fi folosit doar pentru a monitoriza sterilizarea la autoclavă. Indicatorul biologic specific indică îndeplinirea tuturor condiţiilor pentru efectuarea corectă a sterilizării (temperatură, presiune, timp). Un ciclu de sterilizare corect se efectuează la temperaturi de 121-134 C.

b) Indicatorul biologic se introduce într-un ciclu normal de sterilizare, aşezându-se în locul cel mai greu accesibil al autoclavei.

c) La terminarea procesului de sterilizare fiola se lasă 10 minute să se răcească, pentru a evita riscul spargerii ei.

d) În cazul testelor pozitive se anunţă imediat firma de service pentru revizia aparatului. Dacă revizia efectuată de personal tehnic specializat constată probleme tehnice în funcţionarea aparatajului sau indicatorii biologici sunt în mod repetat neconformi, autoclava nu se mai utilizează până la remedierea problemelor tehnice.

e) După înregistrare, indicatorii biologici pozitivi (cu creştere bacteriană) vor fi sterilizaţi în maximum 24 de ore de la pozitivarea lor.

3. Efectuarea controlului bacteriologic al sterilizării cu căldură uscată, la etuvă, respectiv pupinel se efectuează după cum urmează:

a) Se utilizează indicator biologic impregnat cu Bacillus Atrophaeus (ATCC 9372) (denumire veche Bacillus subtillis) pentru controlul eficacităţii sterilizării. Se utilizează indicatori biologici preparaţi industrial, comercializaţi, care conţin 10⁶ UFC.

b) Se plasează cel puţin 2 indicatori biologici în fiecare şarjă verificată, cel puţin o dată pe săptămână. Se realizează ciclul complet de sterilizare.

c) În cazul testelor pozitive se anunţă imediat firma de service pentru revizia aparatului. Dacă revizia efectuată de personal tehnic specializat constată probleme tehnice în funcţionarea aparatajului sau indicatorii biologici sunt în mod repetat neconformi, etuva/pupinelul nu se mai utilizează până la remedierea problemelor tehnice.

d) Indicatorii biologici pozitivi (cu creştere bacteriană) după înregistrare vor fi sterilizaţi în maximum 24 de ore de la pozitivarea lor.